EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE PROFESIONALA – INTRE OBLIGATIE LEGALA SI RESPONSABILITATE MORALA

De ani buni, Romania se afla intr-o zona rosie a accidentelor de munca in Uniunea Europeana. Fiecare raport anual arata aceeasi realitate trista: mii de lucratori sunt raniti, zeci isi pierd viata, iar in spatele fiecarei cifre se afla o familie distrusa, un copil ramas fara parinte, un angajat care nu se va mai intoarce niciodata la munca.

Si totusi, in multe companii preventia ramane o formalitate bifata in graba. Documente facute doar „pentru control", semnaturi puse mecanic, masuri doar pe hartie. Iar in centrul acestui sistem pe jumatate functional se gaseste un element fundamental: identificarea si evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala.

EVALUAREA RISCURILOR NU ESTE UN DOSAR. ESTE O OGLINDA.

O oglinda in care fiecare angajator ar trebui sa aiba curajul sa se priveasca.

Pentru ca evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala nu arata doar pericolele la care sunt expusi lucratorii, ci dezvaluie si cultura de management existenta in firma. Unde conducerea considera ca „nu ni se intampla noua", apar accidente. Unde se taie costuri si se accelereaza ritmul muncii, creste suprasolicitarea. Unde nu exista dialog cu lucratorii, apar erori umane ce pot deveni fatale.

ROMANIA ARE LEGISLATIE BUNA, DAR NU ARE DISCIPLINA.

Legea obliga fiecare companie sa faca o evaluare a riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala si sa o actualizeze atunci cand apar schimbari.

Realitatea?

Multe evaluari sunt copiate, generale, incomplete, neadaptate activitatii reale. Uneori nici macar lucratorii nu sunt consultati, desi ei cunosc cel mai bine pericolele din teren.

Nu legea lipseste – lipseste vointa de a o respecta.

COSTUL PREVENIRII ESTE INFIM COMPARATIV CU COSTUL UNUI ACCIDENT

Un echipament de protectie, un training suplimentar, o bariera montata, o procedura clara – toate acestea costa putin.

Un accident de munca insa costa enorm: vieti, bani, reputatie, procese, ani de recuperare.

Si totusi, in Romania inca se aud replici precum:

„Lasa, merge si asa."
„N-am timp sa refac evaluarea acum."
„Nu s-a mai intamplat nimic pana acum."

Pana cand se intampla.

ACCIDENTELE NU SE INTAMPLA. SE PRODUC.

Si de cele mai multe ori, sunt rezultatul unui lant de neglijente care putea fi intrerupt foarte simplu. Identificarea si evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala este prima si cea mai importanta veriga din acest lant.

Un instrument care poate salva vieti, daca este folosit cu seriozitate.

AVEM NEVOIE DE O SCHIMBARE DE MENTALITATE

• Angajatorii trebuie sa inteleaga ca securitatea muncii nu este o cheltuiala, ci o investitie.
• Lucratorii trebuie sa fie incurajati sa raporteze riscuri fara teama de sanctiuni.
• Specialistii SSM trebuie lasati sa-si faca treaba, nu presati sa „termine repede hartia".